Judeţul Covasna

Atracţii Turistice

Pământ al apelor minerale şi al staţiunilor balneo-climaterice, Judeţul Covasna este situat pe cursul mijlociul al râului Olt, în Arcul Carpaţilor. Având o suprafaţă de aproximativ 4000 kmp, înconjurat de munţi acoperiţi cu păduri de brad şi fag, Judeţul Covasna are un climat ozonizat şi ionizat.

Aerul ionizat, apele carbogazoase, au determinat faima statiunii Covasna, cea mai complexa statiune din Europa. De asemeanea se mai gasesc multe statiuni mici, dupa cum urmeaza: Balvanios, Malnas Bai, Biborteni, Valcele, Bodoc, Doboseni, Fila, Micfalau, Valea Zalanului, s.a.

Aici se trateaza boli dermatologice, reumatice, ortopedice, cardiologice, de nutritie, endocrine, genitale. Avand ca resedinta administrativa orasul Sfantul Gheoghe, judetul Covasna este de asemenea judetul bisericilor fortificate (cetati taranesti)si a portilor si stalpilor de lemn sculptate.

Acestea se pot vedea in orase ca Sfantul Gheorghe, Covasna, Intorsura Buzaului, Targu Secuiesc sau Baraolt, cat si in sate, cum ar fi: Aita Mare, Araci, Arcus, Batani mari, Filia, Ilieni, Lemnia, Olteni, Ozun, Reci, Sanzieni, Valea Crisului, Zagon, Zabala, s.a. Un loc pitoresc sunt Cheile varghis, pe Valea Varghis, din Muntii Harghita.

Raul a taiat in stanca o trecere stramta, lunga de 3 km de o frumusete naturala si salbaticie impresionanta, si care are peste 60 de pesteri. Cea mai mare pestera este pestera meresti si este cea mai lunga pestera din Carpatii Orientali. Fauna este foarte bogata, in special in zona Brelcu, cat si in alte zone impadurite ale judetului.

Vanatoarea de ursi, cerbi carpatini este un sport practicat aici. Pentru pescuit sunt numeroase locuri: Reci, Lacul Negru si multe alte parauri cu ape cristaline.

Mlastina de la Ozunca si padurea de mesteacan de la Reci, diversifica flora astfel ca pana in septembrie, mirosul florilor se amesteca cu cel al brazilor pe toate pasunile alpine. Vara sau iarna, judetul Covasna isi asteapta oaspetii la tratament sau turism.

Geografia Judeţului Covasna

Aşezare

Situat aproape in centrul Romaniei (pe teritoriul sau se intretaie meridianul de 25° 45' longitudine estica si paralela de 45° 45' longitudine nordica), judetul Covasna se afla intr-o zona de contact a marii depresiuni a Baraoltului cu unitatile Carpatilor de Curbura.

Avand o suprafata de 3.705 km˛, reprezentand 1,6% din teritoriul tarii, judetul Covasna are ca resedinta municipiul Sfantu Gheorghe, situat in dreapta cursului raului Olt, si mai cuprinde 5 orase, 33 de comune cu 122 sate.

Relieful

Beneficiind de un relief variat, de la campia brazdata de rauri si punctata de lacuri la dealuri submontane, si bucurandu-se de vecinatatea muntilor, judetul Covasna incanta ochiul si sufletul prin frumusetea neasemuita a peisajului, in care verdele puternic al coniferelor domina ca un brau inconjurator inaltimile muntilor ce parca imbratiseaza aceste plaiuri transilvane.

Pe teritoriul lui intalnim trei mari unitati de relief: unul exterior al muntilor mai inalti, cu altitudini de peste 1.600 metri; al doilea central, depresiunea plana a Brasovului; al treilea din interior, munti ai caror altitudini rar depasesc 1.200 metri.

Trasatura caracteristica a reliefului consta in acest "zid" muntos care inconjoara dinspre est, vest si nord partea nordica si centrala a zonei depresionare.

La nord, regiunea este marginita de extremitatea Muntilor Harghitei cu altitudini de 1.000 - 1.200 metri. In partea estica a judetului se intind Muntii Nemira si Vrancei, munti cu altitudini mijlocii (1.600 - 1.800 m). In sud-estul zonei se afla Muntii Intorsurii, iar in vest partea nordica a Muntilor Persani, avand altitudini care variaza intre 800 - 1.000 m. Dispre nord se intrepatrund in interiorul judetului Muntii Baraolt si Bodoc; intre acestea se situeaza culoarul Oltului. Aceste culmi muntoase paralele formeaza partea centrala si central-vestica a judetului.

Partea depresionara a judetului se compune din mai multe unitati depresionare, avand altitudini medii intre 550 - 560 metri. In partea de nord, cat si in cea de sud, se intinde depresiunea Targu Secuiesc, avand latimea de 20 km si lungimea de 40 km. In partea centrala se afla depresiunea Sfantu Gheorghe, iar in nord-vest se afla depresiunea Baraoltului, avand cele mai joase altitudini din judet - 456 metri.

Toate cele trei unitati se leaga organic intre ele, prin portile de la Reci si Feldioara.

Alaturi de elementele naturale, care formeaza limitele zonei depresionare (munti, piemonturi si sesuri), se suprapune si un element "uman": intreaga zona de contact dintre munte si depresiune este marcata de asezari situate sub munte, mai putin fiind cele risipite pe sesul depresiunii. Aceasta din cauza ca zona de contact dintre munte si depresiune ofera conditii optime desfasurarii vietii umane, care face ca intreaga regiune sa fie intens populata.

Situat printre judetele mici ale tarii in ce priveste suprafata si populatia sa, judetul Covasna are ca limite administrative: la nord, judetul Harghita; la est, judetul Bacau, Vrancea si Buzau; la sud, sud-vest si vest, judetul Brasov. Pe teritoriul sau, zonele muntoase si cele de ses se imbina armonios, fiind un factor prielnic in dezvoltarea turismului si determinand complexitatea activitatilor turistice in zona.

Ape

Reteaua hidrografica de suprafata este bine organizata si densa. Raurile ce strabat judetul isi au obarsia fie din regiunea muntoasa mai apropiata, fie din regiunea muntoasa mai indepartata (Raul Olt, Raul Negru, Zabala si Covasna), avand drept colector principal Oltul, doar o mica parte a apelor curgatoare fiind colectate de raul Buzau (apele din partea sud-estica a judetului).

Cursurile de ape si-au creat vai largi pe versantul vestic, si adanci, in partea lor superioara. Unele dintre ele pot fi considerate drept microdepresiuni, cum sunt ale paraielor Aita, Semeria, Ilieni si Debren, iar mai spre nord cea formata de Paraul Mare la Valea Crisului. Aceste cursuri de ape parasesc zona muntoasa uneori prin vai epigenetice.

Principalele cursuri de apa sunt: Oltul, Raul Negru, Casinul, Covasna, Baraoltul, Cormosul, Buzaul, Bisca, Oituzul, iar printre lacurile judetului amintim: Complexul Reci, Lacul Belin, Lacul Sfantu Gheorghe, Complexul Zabala, Lacul Arcus si Lacul Padureni.

Clima

Judetul Covasna se bucura de o clima de tranzitie, intre clima temperata de tip oceanic si temperata de tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitatii reduse si temperaturi scazute in zonele mai joase, cu ninsori abudente in timpul iernii si cu veri calde. Ca temperatura medie anuala se inregistreza in zonele inalte 1°C, iar in depresiuni, 7-8°C; aceasta fiind cu 3°C mai joasa decat media pe tara, valori care difera datorita reliefului. Caracteristica zonei este inversiunea de temperatura, pe care o intalnim mai ales in partea nordica a localitatii Targu Secuiesc.

Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm; cele mai mari cantitati le intalnim in zona orasului Covasna si in depresiunea Baraoltului. Directia principalelor culmi muntoase din judet determina micsorarea maselor de aer, vanturile avand directia vest-est pe timpul verii si est-vest pe timpul iernii.

Istorie

Situat la răscrucea drumurilor care fac legătura între est şi vest, pe teritoriul judeţului Covasna îşi atestează prezenţa pe lângă daci, şi câteva triburi migratoare cum ar fi: celţii, slavii, maghiarii, pecinegii, care după retragerea legiunilor romane s-au stabilit aici, după cum arată şi numele unor vechi localităţi (Covasna, Cernat, Ozun, Baraolt, Biborţeni, etc.).

 Judetul - numit si Trei Scaune - este locuit de maghiari (75 %) si romani (24%). Stramosii maghiarilor au venit in zona in secolele XII-XIII d.Hr. Populatia autohtona era deja crestinata si avea o organizare teritoriala si administrativa bine structurata - divizata pe scaune - care avea ca obligatie principala de a apara trecatorile din Muntii Carpati.

De-a lungul secolelor, locuitorii acestui judet au dus lupte sangeroase pentru a-si apara drepturile si libertatile obtinute de inaintasii lor. Revolutia de la 1848-1849 a scris pagini glorioase in cartea istoriei acestui judet. la Targu-Secuiesc, in 1572, s-a infiintat breasla peilarilor, in 1638, Breasla cizmarilor si in 1649, breasla olarilor.

Activitatile industriale propriu-zise au inceput cu darea in exploatare a minelor de carbune, in 1872 si a industriei textile si a tutunului, inaugurate la sfarsitul secolului al XIX-lea. Punerea in exploatare a liniei ferate dintre Brasov siTargu-Secuiesc, in 1891, si cea catre Miercurea Ciuc in 1897, a jucat un rol important in dezvoltarea industriala a zonei.